EXCLUSIV | Un expert în educație analizează subiectele la limba română de la Evaluarea Națională: ”Accentul a fost pus pe înțelegerea textului. Sper să nu mai vedem postări amuzante despre «perlele» elevilor” 

Corina Popa, lector doctor asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, de la Facultatea de Litere a Universității din București și inițiatoarea proiectului „Școala de gramatică“, explică, pentru Gândul, cum au arătat formularea și tematica subiectelor de la proba de limba română a Evaluării Naționale 2022. Expertul în educație susține că anul acesta accentul a fost mutat dinspre memorare și reproducere spre înțelegerea textului și consideră că esențial în ecuația școlii este să-i înveți pe elevi cum să învețe, iar la momentul evaluării, să oferi o șansă pentru toți, de la olimpici până la elevul aflat în pragul abandonului școlar.

Elevii de clasa a VIII-a care s-au prezentat, marți, la proba de limba română au avut de răspuns la mai multe întrebări pe baza unor fragmente din romanul „Toate pânzele sus”, al lui Radu Tudoran, și „Frânturi din viața lui Delavrancea”, de Cella Delavrancea. La ultimul subiect, elevii au avut de scris un eseu despre cea mai frumoasă întâmplare din vacanță.

Evaluarea Națională 2022 a început marți, 14 iunie, cu proba la Limba română. A doua probă scrisă, la Matematică, va avea loc joi, 16 iunie, urmată vineri, 17 iunie, de ultima probă, la Limba și literatura maternă.

„Apreciez că n-au fost selectate texte în care abundă neologismele”

Corina Popa spune că subiectele pe care le-au primit elevii la proba de limba română au fost clar formulate și prietenoase.

”Mă feresc să dau un verdict cu privire la gradul de dificultate, căci depinde la ce elev ne raportăm. Pentru un elev olimpic la limba și literatura română, cu certitudine, examenul a fost unul ușor. Pentru elevul salvat din pragul abandonului școlar, lucrurile stau însă cu totul diferit.

Apreciez că n-au fost selectate texte în care abundă neologismele sau care aduc în prim-plan probleme care nu au legătură cu preocupările elevilor. Apreciez, de asemenea, că accentul a fost mutat dinspre memorare și reproducere spre înțelegerea textului și însușirea de competențe”, explică expertul în educație.

„Nu trebuie să te compari cu nimeni pentru a-ți confirma că meriți”

Corina Popa susține că sistemul românesc de educație face pași timizi, dar siguri spre acceptarea unei realități de necontestat, aceea că în evaluare nu are ce să caute reproducerea de comentarii.

„Într-o eră a asaltului informațional, într-o lume a digitalului, practicile învechite de evaluare asociate reproducerii de comentarii sunt instrumente ale proliferării analfabetismului funcțional. Subiectele pentru limba română de la Evaluarea Națională reprezintă un astfel de pas sănătos. Sper să vedem, în curând, o schimbare și în cazul subiectelor de la Bacalaureat”, a precizat Corina Popa.

Inițiatoarea proiectului „Școala de gramatică“ mărturisește că nu își mai dorește să vadă știri și postări despre cât de amuzante sunt ”perlele” elevilor care susțin în această perioadă examene, dar nici curiozități despre nota vecinului sau a prietenului.

Că tot vorbim despre schimbări, sper să nu mai vedem știri sau postări amuzante despre «perlele» elevilor, care denotă o manieră simplistă și nocivă de raportare la greșeli. Să nu mai spun că așa-zisele «perle» ale elevilor sunt, de fapt, ale sistemului de educație și, implicit, ale noastre.

Și, nu în ultimul rând, să nu mai fim cuprinși de isteria notelor și de curiozități stupide de tipul «Colega cât a luat?». Fiecare are propriul ritm de învățare și noi, adulții, suntem datori să le explicăm tinerilor că nu trebuie să te compari cu nimeni pentru a-ți confirma că meriți”, spune Corina Popa.

 „Este esențial să-i învățăm pe elevi să învețe”

Școala românească a pus foarte mult accent în evaluarea elevilor pe memorarea comentariilor, un mod de abordare criticat de-a lungul vremii de elevi, de părinți, dar și de unii profesori, care susțin că testarea trebuie să se bazeze pe gândirea logică, critică și analitică, pe exprimarea unei idei într-o formulare proprie, originală.

Acele vremuri s-au dus de mult, iar noi trebuie să arătăm că suntem capabili să înțelegem această realitate și să ne adaptăm la ea. Este esențial să-i învățăm pe elevi să învețe, să înțeleagă utilitatea informațiilor asimilate, să-i formăm în spiritul solidarității și al democrației, să-i sprijinim să se exprime corect și coerent.

Să gestioneze eficient spațiul informațional și să înțeleagă diferența dintre fapte și opinii. Să gândească critic, să-și aleagă adecvat lecturile, reperele și modelele. Să înțeleagă rolul științei în viața lor. Să-și descopere abilitățile și să le cultive. Să fie preocupați de igiena lor fizică, mentală și morală. Iar lista poate continua”, explică expertul în educație.

 „Subiectele de la Evaluarea Națională trebuie să ofere șansă pentru toți”

Corina Popa susține franc că în educație „nu există învingători și învinși”, ci doar „un permanent zbucium pentru a crea un echilibru între a construi o școală pentru toți și o școală pentru fiecare.”

Subiectele de la Evaluarea Națională trebuie să ofere acea șansă pentru toți, așadar, criteriile de alegere a textelor trebuie subsumate acestui principiu. Cu toate acestea, atât în anii de gimnaziu, cât și în cei de liceu, trebuie să existe oportunități de învățare pe măsura creativității și a excelenței fiecărui elev.

E nevoie, în acest sens, de suficientă flexibilitate curriculară și de o pregătire substanțială a profesorilor, în așa fel încât să construiască lecții atractive și generoase atât pentru elevii capabili să înțeleagă «zonele de adâncime a literaturii», cât și pentru cei care încă au nevoie de exerciții de alfabetizare funcțională”, conchidea inițiatoarea proiectului Școala de Gramatică.

Sorin Cîmpeanu: „Subiectele date nu sunt atât de simple pe cât acuză unii”